miercuri, 28 iulie 2010

Am incercat sa ajung acasa,in locurile mele natale,dar e greu sa sistrugi uneoari tihna unui loc ce de vine cu trecerea timpului tainic.Vechimea lui ridica in jur o mantie plutitoare,un cerc,un hotar amagitor.E greu sa opresti invechirea zidurilor.ele se macina ca noi...fărîmă cu fărîmă.picatura cu picatura.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

au de obiectat