miercuri, 28 iulie 2010

Crampeie de viata rostogolindu-se in puterea secundei fugare imi trec prin minte.Vuietul timpului a ramas agatat de de stanca inalta ce priveste semeata si masoara continuu venirea si plecarea anotimpurilor.........
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

au de obiectat

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)